Copii tampiti

Ne plictiseam fooarte tare, si a iesit asta 

Diana: Era o seara rece de august

Otooto-chan in care stelele straluceau extrem de puternic pe cerul de un albastru malefic de navy

Diana :Vasilica statea pe prispa castelului , contemplandu-si pedichiura de 10000 dă dolari

Otooto-chan: si amintindu-si de relatia dintre ea si EL.

Diana :fusese placut atat cat durase. Vasilica nu s-ar fi gandit niciodata ca ar putea iubi cu atata pasiune un

Otooto-chan: criminal care daca ar fi putut si-ar fi tradat si propria mama ca sa cumpere usturoi contrafacut de la piata

Diana : Totusi, il intelegea. De cate ori nu a cumparat discuri demachiante de la magazinul de animale din colt? Stia ca acelea sunt concepute pentru a fi folosite in alte scopuri, dar ce conta?Numai detalii…

Otooto-chan : Insa nu isi imagina niciodata ca EL ar fi putut face un gest atat de cumplit. Fara stirea ei, intr-o dimineata

Diana : i-a luat balsamul de par . Balsamul cu care se dadea numai duminica si la ocazii speciale! Si pentru ce? Doar pentru ca el, un obsedat in adevaratul sens al cuvabntului sa-si inmoaie ciorapii in el ca sa

Otooto-chan : simta cum mireasma oarecum dulce a samponului sa ii inunde narile pentru a-i provoca senzatii inedite

Diana : de constipatie subita. Dar nici asta nu conta. Vasilica era o doamna. Avea lucruri mai bune de facut

Otooto-chan : ca de exemplu sa culeaga iarba si sa prepare cina alaturi de ceilalti membrii ai familiei.

Diana : gandul ca a lasat cuptorul cu microunde in priza o trezi la realitete.doar atunci realiza ca se facuse destul de tarziu:

Otooto-chan : Castelul era unul destul de inalt, plin de culori reci care exprimau teama

Diana : Se uita in jur. Nu-si mai amintea cand ii fusese frica ultima data. Poate doar atunci cand fusese alergata prin toata curta de animalul familiei, o gasca roz

Otooto-chan :careia ii place sa scoata sunete grotesti si sa se uite la Scooby Doo cu veioza stinsa in timp ce Georgel, copilul familiei ii face vant cu evantaiul si spune rugaciuni pentru a-i purifica nuanta hipnotizanta de roz bombon a penelor acesteia.

Diana : “ce familie de ciudati” gandi Vasilica cu voce tare. Poate prea tare. Din spate se auzeau pasi grabiti ce se indreptau fix spre ea.

Otooto-chan :Era chiar “lupul” care a mormait cateva cuvinte, si, vazand ca nu era bagat in seama, s-a dus sa isi faca nevoile prin nisip si sa faca musuroaie din urina-

Diana : Si pe el il intelegea Vasilica. Stia cum sta treaba cu “scufita rosie”…Asa ca nu a putut trece cu vederea faptul ca lupu er destul de frustrat, insa foarte bine echipat, din toate punctele de vedere

Otooto-chan :Stia foarte bine ca in cazul in care nu era pregatita, putea sa fie atacata de acest “lup” pe neasteptate. Atunci si-a amintit ca in sertarul din pivnita tinea ascunsa arma suprema, tirbuson imbibat in ulei tinut la rece pentru a indeparta

Diana : pielea exfoliata de pe obrajii rumeni ai sotului. Dar era deja foarte tarziu si pleoapele Vasilicai, duhnind a rimmel, incepeau sa-i tulbure stare de vigilenta pe care o impunea legislatia rutiera curenta

Otooto-chan : Gasca roz incepea sa devina din ce in ce mai geloasa pentru simplul fapt ca aceasta considera oamenii inferiori si avea de ceva ani tot soiul de dorinte sadice, ascunse

Diana : …ei bine, ascunse Dar nici gasca roz nu conta. Singura griija a tinerei trecute deja prin criza varstei mijlocii era viitorul ei. Ce va face singura in acest castel in care in fiecare noapte cineva canta manele la pianul alb din hol?

Otooto-chan : Se temea ca ar putea sa devina sensibila acestui amalgam de sunete fara noima, mai ales in noptile in care isi pierdea vocea, urland pe Georgel si pe gasca roz cea afurisita.

Diana : Si totusi, nu asta era marea grija a ei. Nu vroia decat sa plece de acolo cat mai repede

Otooto-chan : iar cand se trezea nu isi amintea decat de un punct gri si gasea mereu o pana de un rosu sangeriu langa perna, adesea insotita de un biletel in care erau scrise injuraturi in sanscrita veche

Diana : si latina, desigur. Nu prea stia ce inseamna toate aceste lucrui, insa ceva era concret: stia ca fructele trebuie spalate inainte de a fi mancate

Otooto-chan : Ceasul ticaia incontinuu iar Vasilica isi ridica capul si admira liliacul din copac.

Diana : acum stia. de liliac, de pene si de sotul ei. Cum a putut fi atat de oarba?! (bine, nu ca nu ar fi fost putin de vina si ochii vineti si lipsa de somn, daaar). Sotul ei era un vampir liliacofil.

Otooto-chan :caruia ii placea sa practice nenumarate ritualuri de purificare a glandelor si organelor

Diana :multe and in various shapes. apropiindu-se de Vasilica, liliacofilul ii infipse in spate un morcov. Tin sa precizez ca era un morcov foarte tare . Cuprinsa de durere, tipa

si instinctiv isi aduse aminte ca era Joi. ce se intampla joia?

Otooto-chan : a inceput sa rada in hohote dupa care a luat o fotografie cu Holograf si a inceput sa cante Oda Bucuriei, invartindu-si capu la 180 grade inspre nord. Cu morcovul in spate, a luat un cutit taaaare ascutit si lung si a inceput sa felieze o rosie, gandindu-se ca e prea batrana pentru a mai canta Oda Bucuriei.

Diana : gandindu-se ca totusi nu era chiar prea tarziu, Vasilica decide sa se sinucida, aruncadu-se de pe prima treapta. Din pacate pentru ea, dar mai mult pentru liliacofil, nu a reusit. Inca un lucru la care nu era buna. Dezamagita, intra in casa, inca tinand in mana rosia si cutitul, si cu morcovul in spate se aseza pe pianul alb , insotita de acordurile dizgratioase ce aoleau in tot castelul. The end